Am intrat in saptamana iubirii. O saptamana in care va trebui sa-i cumparam persoanei iubite un cadou. Acea saptamana in care trebuie sa mimam (sau nu) interesul pentru Sf. Valentin. Scuzati-mi nesimtirea, dar cine a inventat sarbatoarea asta? Cine a avut curajul sa gaseasca o zi speciala pentru Cupidon. In mod sigur, singuratatea naste idei ciudate. Persoanele lipsite de imaginatie vor considera ziua de 14 februarie cea mai naucitoare. Vreau sa ajut! Ce am putea cumpara persoanei iubite? Un ibric pentru cafeaua de dimineata? Un set de cutite pentru pranzul de la 1? Un lipstick identic cu cel prezentat in clipul de mai jos? Cat de romantic poate fi un aspirator? Probabil ca am pierdut simtul realitatii. Nu trebuie sa cumparati niciun cadou, va spun sincer! Cadoul cel mai de pret ar fi sinceritatea cu care spunem “te iubesc”.
Zapada asta ma face fericit. Nu stiu de ce, dar parca sunt intr-un basm. Stie cineva unde este Craiasa?
Pana atunci va prezint o domnisoara nascuta in New York. Sportul creat de GSD&M Idea City (SUA) m-a intrigat. Cat de shopaholic poti deveni?
Am vazut filmul “Cel mai frumos joc” (”The Greatest game ever played” 2005) pe Kanal D. Actiunea are loc in Statele Unite la inceputul anilor 1900. Un tanar, Francis Quimet, viseaza sa joace golf alaturi de cel mai mare sportiv din acele timpuri Harry Vardon. Filmul, bazat pe o poveste adevarata, pare desprins dintr-o alta lume. Pe vremea aceea, sportivii respectau jocul, iar jocul era iubit. In prezent, sportul nu este decat un mijloc de a face bani si nimic mai mult. Dupa 90 de ani, cel mai bun jucator de golf, Tiger Woods nu pare a tine cont de regulile de baza ale golfului: respectul si onestitatea. Dupa ce si-a inselat superba sotie cu 14 femei, Tiger nu mai prezinta garantia unui sportiv de succes. Ma intreb care sunt valorile mileniului 3? Sa fii smecher si sa scapi nepedepsit? Sa fii istet si sa furi? Sa te consideri Mutu si sa pacalesti viata? Mutu, un fotbalist de succes al Romaniei. A inceput la FC Arges, a ajuns la Chelsea si apoi la Fiorentina. A avut alaturi cele mai frumoase femei. A castigat foarte multi bani din publicitate si din sport. A fost (si este) iubit de milioane de fani ai sportului rege. Stiind toate acestea, Mutu ar trebui sa fie un exemplu de viata perfecta si de sportiv de succes. Dar nu este asa! Mutu si-a batut joc de sport si de noroc. Si-a batut joc de noi, fanii! L-am inteles in 2004, cand a fost dat afara de la Chelsea, dar acum nu mai vreau sa aud de el. Gata, Mutu. Presa scrie ca ar fi luat in necunostinta de cauza, pastilele de slabit ce contineau sibutramina. Altii scriu ca ar fi fost lucrat de antrenor. Degeaba! Noi stim de ce le-ai luat. Pentru ca nu-ti pasa de fotbal. Nu-ti pasa de noi, fanii tai. Am crezut ca vei fi mai mare ca Hagi, dar m-am inselat. Mutu a devenit Orb. Din fericire, sportul de performanta ii trece in cartea Uitarii pe acesti fotbalisti, care incearca sa pacaleasca soarta. Din pacate, sportul de performanta nu ne mai da modele sportive. Banii si viata din afara arenei sunt mai importante. Juniorii din clasele de sport nu mai vor sa fie aplaudati de public, vor doar sa aiba multi bani si poate multe femei in pat. Legat de intrebarea din titlu, nu cred ca avem nevoie de modele sportive. Fiecare dintre noi poate reprezenta un model daca tinem cont de bun simt si de fair-play. In plus, nu mai vreau sa aud de Mutu. Va rog!
- domnisoara x: Nu ti se pare ca vorbesti prea mult?
- baiatul y: Dar ce ai vrea sa fac?
- domnisoara x: Sa treci la actiune. Ma cam plictisesti!
- baiatul y: Dar, suntem la masa…
Aceasta conversatie am auzit-o la pranz, aici la munca. La ce “actiune” se referea domnisoara? Poate o imbratisare, o excursie, un dans… De ce fetele nu sunt atrase de barbatii care vorbesc mult? Au nevoie de un tip pragmatic, care vorbeste putin si se misca cu stil. Cateodata si eu fac greseala sa ma las purtat de cuvinte, in defavoarea unui gest nobil, cum ar fi sarutul. Dar sunt sigur ca putem descoperi ceva incitant si excitant, fara a ne lasa purtat de impulsul de a atinge, de a simti cu degetele cele mai ascunse parti ale iubitei (ului). Ochii, buzele care rostesc cuvinte, forma degetelor pot spune multe lucruri despre persoana din fata ta.
Odata cu gerul acesta am auzit de o noua moda printre barbati. Ma refer la izmenele de sub blugi. Ciudat mai evolueaza civilizatia asta. La un mic stranut cumparam de la farmacie zeci de pastile. La o posibila pandemie de gripa A(H1N1) ne vaccinam cu teama. Mergem mai mult cu masina si traim mai mult pe internet. Nu mai respiram aer de tara si bem lichide de culoarea unui axion. Cred ca am devenit un pic disperati si slabi! Eu am decis sa nu ma vaccinez si sa nu port izmene pe sub blugii de la Colin’s. Considerati-ma un nebun!
Guess who’s back? Evgeni Plushenko, patinatorul rus, revine pe gheata. Cel mai mare patinator, din toate timpurile, concureaza zilele acestea la Campionatele Europene din Estonia. Totusi, marea lui provocare este Olimpiada de iarna din Vancouver, care incepe pe 12 februarie. Aici, trebuie sa-si pastreze medalia de aur obtinuta in 2006. Sunt un fan al patinajului si trebuie sa va marturisesc ca m-a fascinat omul acesta. Gata, merg sa patinez. Nu e chiar asa de tarziu!
UPDATE! In aceasta seara, Plushenko a luat pentru a sasea oara aurul la Europenele de patinaj. Pe locul secund s-a clasat Stephane Lambiel iar pe 19 romanul Zoltan Kelemen.
De unde a aparut ideea jocului aflat in reteaua de socializare Facebook? Totul este o creatie Zynga, arhitectul jocurilor aflate pe Facebook si MySpace. Acesta si-a facut aparitia in 2007, cand 5 tineri nebuni din California s-au gandit sa-si puna imaginatia la contributie. Rezultatul a fost aparitia unei adevarate isterii printre colegi, prieteni si bloggeri din Romania. Jocul cel mai important in aceste zile este FarmVille, lansat in iunie 2009. Acesta se poate juca doar de membrii Facebook. Zynga a reusit sa patrunda intr-o zona lasata libera de jocurile pe calculator. Cine mai are timp sa cumpere un DVD sau sa copieze un joc de pe internet? Acum poti juca direct si facil pe Facebook. Mai intai, a fost Mafia Wars, urmat de FarmVille, YoVille. In ianuarie 2010 totatul userilor pe Facebook a fost de 73 de milioane. In mod sigur, mai mult de jumatate dintre acestia au jucat macar o zi FarmVille. M-am inscris in aceasta retea de socializare in septembrie 2008. In tot acest timp, m-am tinut departe de toate jocurile gandite de Zynga. Consider ca duc la o dependenta periculoasa. Vrei sa ajungi fermier? Am sa organizez o excursie la mine in Harghita si atunci sa vezi viata de tara. Atunci te vei murdari pe mana de tarana, te vei taia la deget cu spicul de grau, vei invata cum sa mulgi o vaca. In rest, totul e doar o joaca virtuala, care te face sa uiti de prieteni si amici. Din pacate, ne complacem sa stam pe scaunul din birou sau de acasa. Sa nu mai facem miscare, gasind scuze diverse (ploaie, frig, aglomeratie). Sa traim cu impresia ca suntem minunati! Dar, tot acest univers se va narui atunci cand se va lua curentul. De-abia atunci vom descoperi ca totul este doar in imaginatia noastra.
Pentru ca romanul e frate cu americanu’, trebuia sa includem in vocabularul nostru cuvantul swinging. Schimbul de parteneri a aparut prima oara in Roma antica, apoi s-a dezvoltat ca miscare sexuala si a capatat forma de astazi, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Din plictiseala sau in lipsa unei vieti linistite, soldatii americani au inceput sa-si doreasca o viata mai incitanta. Prima organizatie de swinging a aparut in California, la inceputul anilor ‘60, cu ajutorul tanarului student Robert McGinley. Prima denumire oficiala a fost ”Sexual Freedom League”, apoi North American Swing Club Association (NASCA). Au fost constituite reguli de “buna-cuviinta”, s-au ales locatii retrase, ferite de ochii perversi ai nimfomanelor. De retinut, doar cuplurile casatorite au acces la acesta distractie cu tenta sexuala si asta, doar daca acel cuplu este recomandat de un swinger veteran. Exista mai multe tipuri de petreceri swing. In primul rand, soft swinging, in care doi sau mai multi parteneri au o activitate sexuala directa (alt termen nu am gasit). Al doilea tip este cel de soft swap. In acest caz, penetrarea sexuala este ignorata, facand loc sexului oral. Este aleasa, mai ales, de cuplurile inca “virgine” in domeniul swinging, pentru o mai buna acomodare in fata cuplului strain. Urmeaza full swap, in care cuplurile prezente intr-o camera, au depasit pragul cunoasterii si trec la o activitate sexuala fara perdea. Ultima, dar si cea mai extinsa, este petrecerea de sex in grup. De obicei, in America, cuplurile sunt legate la ochi, chiar inainte de a intra intr-o incapere, in care se va participa la o orgie cu tenta swing. Prin aceasta miscare, partenerii isi gasesc mai repede ”perechea” de seara.
Locatii in Romania? La o simpla cautare pe google se vor gasi zeci de siteuri de promovare. Intrebarea care se pune este daca acest mod de socializare sexuala ajuta cuplurile? Daca in America, totul este justificat prin lipsa unor relatii pure si profunde, aici, in tara lui Dracula, totul capata o valenta perversa. De ce am dori un schimb de parteneri? Singura explicatie ar fi aparitia plictiselii si a unor fantezii refuzate de partenerul (a) actual (a). Pentru a trece pragul unui club de swing iti trebuie curaj si un pic de nebunie. Curaj - pentru ca vei risca relatia cu partenerul actual, in cazul in care te vei indragosti de un altul (vezi filmul Eyes Wide Shut). Curaj - pentru ca vei avea parte de senzatii noi, care iti vor pune la incercare sentimentele pentru sot/ sotie. Nebunie - pentru ca in Romania nu toate lucrurile sunt ceea ce par. Sfatul meu (daca imi permiteti) ar fi sa incercati prin alte moduri “reinvierea” unei relatii monotone. Imaginatia isi poate face de cap, atunci cand se lasa intunericul!
De ce am pus melodia aceasta pe blog? Am ascultat-o intr-un club din capitala si m-a facut sa reflectez asupra versurilor din cantec. Cine este persoana cea mai importanta din viata ta? Cu cine ai vrea sa-ti petreci revelionul? Esti in cautarea fiintei perfecte gustului tau? Cat mai astepti ca ea/el sa apara? Sunt intrebari care ma duc mai aproape de filosofie, asa ca va las sa ascultati melodia. Proiectul Jay Ko feat. Anya a fost lansat de MediaPro Music la sfarsitul anului trecut. Videoclipul este regizat de George Deac si art directorul Alexandru Epureanu, care au folosit pentru realizarea sa doua tehnici de productie: croma keying si rotoscopare, dar si animatii 3D, motion tracking si colour correction. (am aflat de aici). Anya, al carei blog il puteti citi aici, este a treia componenta a trupei Hi-Q si traieste o casnicie fericita alaturi de Tiberius. (not me)
Nu mi-am putut stapani curiozitatea si am mers la AFI Cotroceni sa vad filmul Avatar. Dupa tot marketingul si promovarea din ziare si bloguri, ma asteptam la un film capodopera. Speram sa descopar un film desprins din alta lume, cu un subiect sclipitor si unic. In schimb, m-am uitat la desene animate. 80% din personajele din film au fost create artificial prin programul Maya/ Shake. Splendoarea imaginilor si povestea de dragoste dintre Jack Scully (poza de aici) si Neytiri nu a reusit sa ma faca sa ignor un adevar implacabil; priveam niste creaturi ireale. Nu puteam sa ma indragostesc de acest film, cand in spatele lui se jucau niste oameni cu butoane de plastic. M-am plictisit de atatea efecte speciale si de povesti copiate din cartile de istorie. Si atunci, cum a aparut nebunia vizionarii acestui film? Stirea conform careia s-au cheltuit 500 milioane de dolari pentru producerea filmului, cea mai mare din istorie, a creat o adevarata isterie printre cinefili. Apoi, totul a capatat un efect de persuasiune. O alta problema naste acest film. Usurinta cu care milioane de privitori au acceptat imaginea virtuala a personajelor principale. Nu vreau sa cred ca adevaratii actori vor fi inlocuiti de materiale SF. In acelasi timp, filmele cad din ce in ce mai mult prada efectelor speciale si este ignorata magia povestii. Cat despre subiectul construit de James Cameron, pot spune ca a fost previzibil. Va pot povesti si continuarea Avatar 2. Pamantenii se vor intoarce sa recucereasca teritorii “virgine” pe Pandora, iar Jack Scully va ajunge liderul lumii noi. Sincer, Avatar nu a reusit sa-mi induca o stare de emotie coletiva si nu am inceput sa visez la o lume mirifica, ca in cazul filmului Stardust, pe care il recomand iubitorilor de bun gust.
“Andra, am nevoie de ajutorul tau… Ce sa fac cu Matei, pana la urma? E asa de prost la pat (fatza trista) Sa-i dau flit si sa-mi gasesc altul?”
Ce este de facut? Simt ca trebuie sa o ajutam, cumva. E o problema destul de importanta si necesita un raspuns clar. In primul rand, trebuie sa stiti ca mesajul, cu numar de Cosmote, a fost primit din greseala, de o colega. In al doilea rand, domnisoara care a trimis mesajul, nu o sa primeasca raspuns. A gresit numarul! In al treilea rand, cred ca aseara a avut loc inca o partida de sex plictisitor pentru tipa dezamagita de Matei. Cand am aflat de mesaj, am avut un singur gand: sa-i raspund numarului de Cosmote. Dar, ce i-as putea spune? Cel mai important lucru ar fi ca Andra sa citeasca postul acesta iar Matei sa bea un Red Bull.
Gandindu-ma la ceea ce am scris ieri, recunosc ca mi s-a parut destul de superficiala abordarea Lay’s. Nu vreau sa cred ca unii barbati isi aleg iubitele dupa marimea sanilor sau culoarea parului. Daca ar fi asa, m-as simti stanjenit si de-a dreptul dezgustat de faptul ca fetele ar accepta acest lucru. Chiar ai da 2000 de euro pentru a-ti pastra iubitul? Daca raspunsul este afirmativ, trebuie sa afli un lucru: baiatul de langa tine este prost (sau poate ai probleme cu increderea). In acelasi timp, cred ca Romania devine indiferenta fata de valorile morale. Minorii care privesc reclama “fii pe faza” vor intelege un singur lucru: iubirea se cumpara cu silicoane. Sunt impotriva silicoanelor si a operatiilor estetice. Par o fitza de capitalist si nu as recomanda femeilor sa iroseasca 2000 de euro pentru un decolteu incitant (exista sutienul push-up). Mai cred un lucru, nu e bine sa te folosesti doar de aspectul fizic pentru a-ti atinge scopurile. Pana la urma, acest lucru se poate intoarce impotriva ta, caci batranetea asteapta dupa usa. Cat despre reclama de ieri, as ocoli acel automat de chipsuri si i-as recomanda domnisoarei sa-si dea fularul jos.
Daca ai castiga 2000 de euro ce ai face cu ei? Am descoperit, de curand, aceasta reclama la Lays (mai multe detalii aici). Imi da o senzatie de prost gust, dar, pornind de la motto-ul “any publicity is good publicity”, am avut curaj sa o postez aici. Sincer, ce am putea face cu 2000 de euro? O operatie estetica sau ne-am cumpara un bilet spre Maldive?
Update! Parodie HappyFish.ro. “Fii pe faza” te face bucata cu bucata!
Totul a pornit de la o discutie avuta cu o prietena, care a avut ghinionul (sau nu) de a cunoaste un asemenea barbat. Probabil, veti spune, ca tipul este prea prost pentru a se culca cu o femeie. Probabil ca este urat si stangaci cand vine vorba de domnisoare. Probabil ca este un salbatic iesit din padure, cu miros de pamant. Am cautat pe net si am descoperit asta. M-am gandit ca e cazul sa scriu cateva lucruri. In primul rand, ne axam prea mult pe sex in relatiile noastre. Intr-un fel, cautam atingerea carnala, pentru ca suntem prea ignoranti ca sa pornim in cunoasterea interioara a celui/ celei din fata noastra. E greu sa ne afisam “goi” si sa primit “pumni” prin sinceritatea noastra. Astfel, ne punem inima in joc. Sunt sanse de 50% sa ne indragostim de persoana potrivita si, deci, 50% sa fim raniti. Riscul este luat doar de cei puternici, zic! Si totusi, actul sexual reprezinta dragoste (nimic nou, cred). Am fost impotriva dezvirginarii de catre femeile aflate pe bordura. Imi pare atat de rece si de inuman. Dar, imaginea aceasta este atat de expusa la tv, incat am ajuns sa o acceptam. In prezent, este jenant sa spui ca esti virgin la 25 de ani si multe persoane ascund acest lucru. Pana cand ajung in pat cu cineva. Atunci, singurul lucru pe care il pot face e sa inchida ochii si sa accepte provocarea. Lucrurile nu pot fi grabite si aceste momente de intimitate ar trebui sa-si urmeze cursul normal. Cat despre societatea care arata cu degetul, cred ca este prea grabita pentru a cauta profit si beneficii, mai putin atentie si afectiune.
“Oamenii care nu s-au casatorit pana la varsta de 35 de ani sunt nebuni sau prosti” - am auzit aceasta replica la tv si m-a cutremurat. Mai am cinci ani si ar trebui sa mi se faca frica! Trebuie sa tinem cont de mai multi factori. In primul rand, poate nu ai norocul sa gasesti pe cineva pe gustul tau, sa nu ai inspiratia de a alege pe cineva sincer, sa fii prea ocupat cu munca si timid cu distractia. Poti ajunge la 35 de ani si sa exclami: “pur si simplu, nu s-a intamplat!” Am cunoscut colegi care s-au casatorit la 20 de ani si au divortat la 25. Probabil ca libertatea este atat de ispititoare. E incitant sa fii liber si sa nu depinzi de nimeni. Sa faci orice, fara a tine cont de mustrarile sotiei (sotului). Si atunci, acest pas spre casatorie trebuie sa fie unul responsabil. Sa nu tina cont de nevoile materiale, de insistentele familiei sau a cercului de prieteni. Sa apara din dragoste si sa dureze prin respect. Combat declaratia de la tv. Casatoria nu trebuie sa tina cont de varsta, ci mai mult de noroc. Cateodata, dragostea dispare si atunci ai nevoie de noroc pentru a descoperi langa tine o persoana cinstita, care sa nu te insele si sa nu te abandoneze. In alta ordine de idei, am descoperit un nou trend - concursurile de dating (vezi aici).
Am stat o saptamana departe de internet. Cand am revenit, am descoperit un articol despre Z (la chinezu) si un numar foarte mic de vizitatori (pe apear). Ma intreb daca trebuie intotdeauna sa ne raportam la el, sa punem un egal intre blogosfera romaneasca si celebrul Z? Ignorandu-l, suntem mai singuri? Fiind departe de internet, am redescoperit Romania simpla, Romania gri si rebela, Romania intr-o lipsa de valori, o Romanie dornica de autodistrugere. In blogosfera totul pare desprins dintr-o alta lume. Comentezi pe mai multe bloguri si ai trafic, esti printre cei faimosi. Nu faci asta, esti ignorat. Prea putin se tine cont de valoarea posturilor si de importanta dezbaterilor. La o prima vedere totul pare o joaca de-a posturilor aruncate in vant. Aroganta si fatarnicia unor bloggeri celebri dau senzatia unei lipse de solidaritate intre cei prezenti aici. Am o colega care are de gand sa-si faca blog. II place sa scrie si vrea sa scuture din temelii extensia .ro. M-a intrebat ce reguli ar trebui sa urmeze. I-am raspuns: prima regula - NU exista reguli. Daca va ajunge sa se lege de ele, sa tina cont de numarul de vizite, de locul din Zelist, de blogroll sau de intalnirile din off-line, cred ca o sa se piarda printre &*!@$)%!#%. Trebuie sa treaca dincolo de www. O alta intrebare a fost legata de liderul blogosferei din Romania. In acest moment nu cred ca exista. Tipologia sa ar trebui sa includa onestitatea, lipsa de culoare politica si posturile impartiale. Vrei sa-ti faci blog? Atunci scrie fara a te raporta la nimeni si nimic. Doar la valorile si visele tale.
Aseara am privit uimit si extaziat inaugurarea celebrului Burj Dubai. Mi-am revenit cand am auzit comentariul bombastic al prezentatoarei de la un post de stiri. Aceasta repeta intr-o forma agasanta: “cea mai mare cladire”, “cel mai inalt zgarie-nori”, “cu cel mai rapid lift din lume”. M-am oprit din aplauze si am inceput sa ma gandesc profund la cele vazute. Cu ce va ajuta aceasta constructie omenirea? Probabil cu nimic. Proiectul a aparut dintr-o dorinta grandomana a seicul Mohammed bin Rashid al-Maktoum, care a visat intr-o noapte un turn care sa treaca dincolo de nori. A investit banii castigati din petrolul vandut la europeni si SUA si a trecut la fapte. Nu a facut-o pentru a gasi un leac pentru cancer, pentru a salva Africa de la foamete, pentru a-i ajuta pe astronauti sa atinga solul martian. Nu a facut-o pentru toate acestea, ci pentru a-si indeplini un vis. Un vis de grandomanie tiranica. Nu pun la indoiala priceperea si precizia inginereasca, nu am sa-mi ascund curiozitatea de a simti aerul de la etajul 162, nu am sa arunc cu pietre. Sunt doar dezamagit de modul in care se cheltuiesc banii in unele colturi ale lumii. Cateodata nu suntem decat niste animale dornice de putina atentie si de o mica mangaiere pe crestet. “Nu-i asa ca a mea e cea mai mare? - Da, iubitule, este! Dar, ai grija sa nu ti-o darame marea!”
